Psihologie
🇷🇴
In Romanian
In Romanian
Practice Known Questions
Stay up to date with your due questions
Complete 5 questions to enable practice
Exams
Exam: Test your skills
Test your skills in exam mode
Learn New Questions
Manual Mode [BETA]
The course owner has not enabled manual mode
Specific modes
Learn with flashcards
Listening & SpellingSpelling: Type what you hear
multiple choiceMultiple choice mode
SpeakingAnswer with voice
Speaking & ListeningPractice pronunciation
TypingTyping only mode
Psihologie - Leaderboard
Psihologie - Details
Levels:
Questions:
50 questions
| 🇷🇴 | 🇷🇴 |
| Caracterul procesual | Verticala cunoasterii - ascendent/descendent axa timpului - trecut/prezent/viitor |
| Caracterul mijlocit | Mijlocita de procesele senzoriale + cunostintele stocate in memorie |
| Carcaterul mijlocitor | Mijloceste limbajul, imaginatia, vointa, afectivitatea |
| Caracterul abstract | Face abstractie de neimportant, se concentreaza pe important |
| Caracterul formal | Se ghideaza dupa reguli, norme, legi |
| Caracterul finalist | Un scop bine definit: rezolvarea de probleme, luarea deciziilor |
| Analiza | Impartirea intregului in parti componente - aflarea relatiei dintre parte si intreg/parti intre ele |
| Sinteza | Refacerea intregului din partile lui componente |
| Abstractizarea | Eleminarea neesentialului - incadrarea conceptului intr-o clasa de obiecte - este bazata pe analiza |
| Generalizarea | Insusirile esentiale retinute de abstractizare sunt extinse la o clasa de obiecte |
| Inductia | Organizeaza datele observate, le claseaza sub forma de concepte, descrie demersul ascendent |
| Deductia | Porneste de la premise dem. adevarate si deriva implicatiile acestora, descrie demersul descendent |
| Comparatia | Gasirea unor asemanari si deosebiri pe baza unui criteriu |
| Operatii fundamentale | Analiza-sinteza abstractizare-generalizarea inductia-deductia comparatia |
| Operatiile specifice | Algoritm/euristica |
| Algoritmul | Succesiune bine determinata de pasi - rezultate valide, probleme bine definite, cerinte clar formulate |
| Euristica | Metoda incercare si eroare duce la inventii, inovatii, descoperiri |
| Orice problema rezolvata cu ajutorul ___ | Devine algoritm |
| Laturile gandirii | Latura informationala latura operationala |
| Latura operationala - operatiile | Operatiile fundamentale operatiile specifice |
| Latura informationala/ de continut | Judecata notiune concept |
| Notiunea | Unitatea informationala de baza a gandirii, un construct mintal fixat prin cuvant |
| Clasificarea notiunilor dupa gradul de generalitate | Universale generale individuale (particulare) |
| Esentialitatii si necesitatii | - notiuni stiintifice prin invatare, educatie, parcurgerea unor continuturi ale disciplinelor realiste demers decendent - se pleaca de la lege si se ajunge la concret intuitiv - notiuni empirice -concrete se formeaza inainte de intrarea copilului la scoala instabile, supuse hazardului |
| Notiuni concrete / abstracte | Concrete - au corespondent in realitate Abstracte - nu au corespondent in realitate - frumusete |
| Problema | Obstacol cognitiv, lacuna in cunostinte, intre subiect si lumea sa, o situatie fata de care subiectul nu are un raspuns elaborat |
| Etapele rezolvarii unei probleme | 1. Punerea problemei - se evidentiaza posibilul, leg intre cunoscut/necunoscut 2. Formularea ipotezelor asupra procedeelor de rezolvare a problemelor 3. Testarea ipotezelor (etapa executiva - de solutionare) 4. Verificarea rezultatului obtinut |
| Probleme bine definite - cerintele au o formulare clara | Strategiile algoritmice |
| Datele problemei nu sunt bine definite - formulare vaga | Strategiile euristice |
| Factorii care influenteaza rezolvarea de probleme | - presiunea timpului - noutatea problemei - dificulatea problemei - modul de formulare a acesteia - ambianta - starea emotionala - motivatia - oboseala intelectuala |
| Doua procese inseparabile ale gandirii sunt | Intelegerea si rezolvarea de probleme |
| Intelegerea | Integrare de insusiri intr-o reprezenatre generala - demersul procesual |
| Intelegerea se beazeaza pe doua procese ale gandirii | - procesarea ascendenta (demers de acumulare informatii - consecinta) - procesarea descendenta (premisa) |
| Intelegerea poate fi | Spontana - lb matena discursiva - in etape |
| Tipologia gandirii - raport analitic-sintetic | Analitica - centrata pe detalii sintetica - centrata pe ansamblu |
| Tipologia gandirii - raport concret-abstract | Concret intuitiv - se bazeaza pe imagini, scheme abstracta - opereaza cu structuri simbolice |
| Tipologia gandirii - tipul de orientare | Divergenta - stimuleaza imaginatia, creativitatea convergenta - unificatoare, sintetica, reduce la unitate |
| Definitie | Procesul psihic se insemnatate centrala/proces cognitiv superior, se desfasoara in plan mintal, intern, subiectiv, care foloseste judecati si rationamente, cu ajutorul carora omul poate cunoaste lumea |
| Definitia senzatiilor | Procese psihice senzoriale, elementare, prin care se semnalizeaza separat, sub forma unei imagini simple si primare, insusirile concrete ale obiectelor si fenomenelor si starile interne ale organismului in conditiile actiunii directe a stimulilor asupra analizatorilor |
| Senzatiile sunt procese psihice e____e | Cele mai simple |
| Senzatiile + perceptiile imagini p___e | Se produc numai in conditiile actiunii a stimulilor asupra analizatorilor |
| Senzatiile - imagine s___a | Ofera informatii despre o singura insusire |
| Senzatiile - clasificare dupa natura continutului | - extroceptive - proprioceptive (chinestezice, de echilibru) - interoceptive |
| Definitia perceptiilor | Procese senzoriale complexe, imagini primare care contin totalitatea informatiilor despre insusirile concrete ale obiectelor si fenomenelor in conditiile actiunii directe a acestora asupra analizatorilor |
| Perceptiile semnaleaza insusiri | Concrete |
| Perceptiile reflecta obiectul | In totalitatea lui - unitar si integral |
| Perceptia - imaginea obiectuala | Perceptia unui obiect anume |
| Perceptia este bogata in c___t | Atat insusiri semnificative cat si detalii |
| Perceptia obiectului este | Concomitenta cu cea a obiectelor care il inconjoara , localizata in timp si spatiu, se realizeaza intotdeauna aici si acum |
| Durata perceptiei corespunde | Duratei actiunii stimulului |
| Intensitatea perceptiei este proportionala cu | Intensitatea stimulului |
| Definitia reprezentarilor | Procesul psihic cognitiv senzorial de semnalizare in forma unor imagini unitare dar schematice a insusirilor concrete si caracteristice ale obiectelor si fenomenelor in absenta actiunii directe a acestora asupra analizatorilor |
| Reprezentarea - imagine panoramica | Reconstituie in plan mintal si apoi reda integral si simultan toate informatiile despre obiect |
| Reprezentarile sunt figurative | Forma, marime, culoare, dar nu detalii |
| Un rol foarte mare in reprezentare il au | Mecanismele verbale si relatia activa cu obiecte, persoane |
| Reperezentarea reflecta trecutul ca trecut | Absenta obiectului |
| Reprezentarea are dubla natura | Intuitiv-figurativa si operational-intelectiva |
| Temperamentul - latura | Dinamico-energetica |
| Caracterul - latura | Relational-valorica |
| Aptitudinile - latura | Instrumental-operationala |
| Inteligenta - latura | Rezolutional-productiva |
| Creativitatea - latura | Transformational-constructiva |
| Definitia memoriei | Procesul psihic, cognitiv logic care asigura intiparirea, stocarea si reactualizarea experientei anterioare se numeste memorie |
| Intiparirea/fixarea/incodarea | Momentul in care informatia se transforma intr un COD |
| Stocarea/memorarea/pastrare | Retinerea informatiei pentru o perioada mai lunga sau mai scurta de timp |
| Reactualizarea | Aducerea la suprafata a informatiei pentru a o folosi in activitate |
| Reactualizarea intruneste | Recunoasterea si reproducerea |
| Diferenta dintre recunoastere si reproducere | Prezenta sau absenta materialului de memorat |
| Carcterul activ | Organizarea si reorganzarea de informatii |
| Caracterul selectiv | Se retine si reactualizeaza doar o parte a informatiei - criteriul subiectivitatii |
| Carcterul inteligibil | Tine de intelegere |
| Formele memoriei in functie de | - durata pastrarii informatiilor - absenta sau prezenta gandirii - eforul voluntar in procesul memorarii |
| In functie de durata pastrarii informatiilor | - foarte scurta durata (0.5 sec) - scurta durata (15-20 sec) - lunga durata (nelimitat) |
| In functie de absenta sau prezenta gandirii | - mecanica - logica |
| In functie de efortul volunar in procesul memorarii | - intentionata/voluntara - neintentionata/involuntara |
| Calitatile memoriei | - volumul - mobilitatea - rapiditatea intiparirii - fidelitatea reactiualizarii - promptitudinea reactualizarii - trainicia pastrarii |
| Factorii memoriei | - volumul - ambientul - situatia de prezentare - gradul de familialitate - organizarea materialului - natura materialului - locul ocupat de material |
| Definitia uitarii | Fenomen natural, relativ necesar, care are drept scop evitarea supraincarcarii memoriei si echilibrarea sistemului cognitiv al omului |
| De ce uitam? | - oboseala - surmenaj - anxietate - inbonalvirea creierului - proasta organizare a invatarii |
| Ce uitam? | - unele infornatii care isi pierd din actualitate - amanunte - informatii necesare cu mare importanta pentru reusita noastra |
| Ebbinghaus - curba uitarii | Uitarea este mai masiva imediat dupa invatare, apoi ritmul este din ce in ce mai lent, aproape stagnant |
| Formele uitarii | - totala - partiala - lapsusul |
| Definitia imaginatiei | Proces cognitiv complex (logic) de elaborare a unor imag si proiecte noi pe baza combinarii si transf experientei, poarta numele de imaginatie |
| Caracteristici | - Proces cogn complex specific uman - Face leg dintre trecut prezent si viitor - Largeste campul cunoasterii umane - Apare pe o anumita treapta a dezv umane, dupa ce au aparut alte procese si fct care ii pregatesc desf - Interact permanent cu toate procesele, functiile si componentele sistemului psihic uman. |
| Imaginatia + gandirea si inteligenta | Imaginatia ajuta la gasirea rezolvarii unor probleme |
| Imaginatia + limbajul | Se pot face cunoscute ideile, proiectele noi ale imaginatiei |
| Imaginatia + memoria | Ofera material de combinare imaginatiei |
| Formele imaginatiei - In functie de prezenta sau absenta vointei, a intentionalitatii: | Forme involuntare - forme voluntare |
| Formele involuntare ale imaginatiei | Visul = vis scenic, care nu respecta logica, cu caracter simbolic, puternic caracter afectiv; reveria = vagabondirea gandurilor, implineste dorintele subiectului in mod fictiv, reveria prelungita este nefavorabila dezv personalitatii |
| Formele voluntare ale imaginatiei | Reproductiva = forma activa si constienta, consta in construirea mentala a unei realitati pe care nu o percep direct- orice act istoric Creatoare = cea mai activa si complexa ptc este orientata catre viitor, catre nou Visul de perspectiva = proiectarea constienta si voluntara a drumului propriu de viata, in acord cu posibilitatile si cerintele societatii |
| Procedeele imaginatiei | Un procedeu imaginativ este un mod de operare mintala ce presupune o succesiune mai mult sau mai putin riguroasa de compuneri, descompuneri, transf care duc la rezulate cantitative sau calitative |
| Aglutinarea | O noua organizare a unor parti care au apartinut unor lucruri, fenomene sau fiinte - sirena, centaur |
| Amplificarea/diminuarea | Modificarea dimensiunilor unei structuri, optinandu-se produse noi |
| Multiplicarea/omisiunea | Modificarea nr de elemente, pastrandu-se identitatea lor |
| Diviziunea/rearanjarea | Fragmentarea mintala a partilor unor corpuri sau functiilor mintale |
| Substituirea | Inlocuirea unui element intr o structura existenta |
| Modificarea | Pastrarea neschimbata a unor componente si modificarea altora |
| Schematizarea | Omiterea deliberata a unor insusiri si evidentierea altora |
| Empatia | Transpunerea in plan imaginar in altcineva |