În general, datele converg spre concluzia că persoanele cu SC puternic tind să îşi menţină sănătatea chiar în condiţii de stres acut, în timp ce persoanele cu SC slab sunt mai vulnerabile la stres şi la boală. Se presupune că intervin următoarele mecanisme ce relaţionează SC cu starea de sănătate: prin evaluări cognitive mai puţin ameninţătoare a factorilor de stres reactivitatea emoţională şi fiziologică este mai redusă; prin adoptarea unor forme de coping adecvate situaţiei problema stresantă este soluţionată, redusă sau tolerată; prin practicarea unor comportamente sănătoase (alimentaţie, exerciţiu fizic, consum redus de alcool etc.) starea de sănătate este întărită.